Care este efectul banilor acordați prin Diaspora Startup? 76 de milioane de euro bani publici, 1058 de startup-uri cu o cifră de afaceri de 106 milioane de lei în anul 2 de funcționare

Autor: Cristi Tudorescu

În ultimii ani, mai multe programe au sprijinit înființarea de noi firme în România: Romania Startup Plus, Diaspora Startup, precum și două ediții de Startup Nation (2017 și 2019). Este util să urmărim ce se întâmplă mai departe cu aceste firme nou înființate, iar zilele trecute vedeam în Ziarul Financiar un articol despre efectul banilor acordați prin Diaspora Startup, pe baza informațiilor culese din platforma Confidas.ro.

Am intrat în detalii suplimentare privind cele 1058 de firme finanțate prin program în 2019, iar concluziile pot fi privite din două perspective:

• la ce nivel a ajuns totalul firmelor finanțate prin Diaspora Startup în 2020, acesta fiind al doilea an al lor de funcționare, ca să vedem ce efect produc banii publici alocați acestora – vorbim aici în principal de bani europeni plus o componenta mai mică de finanțare de la bugetul național. Există cumva percepția că poate au fost alocați prea mulți bani (sau poate prea puțini?) pentru aceste startup-uri raportat la rezultate, iar acum avem o primă perspectivă pe unul dintre programe. Ideal ar fi să avem statistici similare și pe Romania Startup Plus, dar mai ales pe cele două Startup Nation.  
• a doua perspectivă este cea a antreprenorului care își face un business plan: cam la ce nivel de cifra de afaceri și de profitabilitate ajung firmele acestea în anul 2 de funcționare?  Desigur, totul depinde de sectoarele economice și de oportunitățile punctuale ale fiecăreia, dar ne putem face o idee medie asupra acestei cohorte de firme.

Principalele cifre:

• 1058 firme înființate în 2019 prin Diaspora Startup
• suma cheltuită din bugetele publice (fonduri europene + naționale) 76 milioane de euro sau 376 milioane de RON. Aici se include atât suma oferită drept grant afacerilor selectate cât și cheltuielile operaționale de derulare a proceselor de selecție.
• cifra de afaceri 2020 (anul 2 de funcționare) = 106 milioane RON
• compania  “medie” încă nu a ajuns pe profit în anul 2, însă este destul de aproape de acest breakeven.
• firmele au avut, în medie, 2 angajați în anul 2020.

Cel mai probabil, cele 1058 de firme au generat impozite și contribuții către bugetul national de circa 30 de milioane de RON in 2020. Am folosit drept reper proporția de 30% x cifra de afaceri = impozite și contribuții plătite, care se regăsește la majoritatea companiilor din economia românească. Privind altfel, doar cei 2123 de angajați, dacă ar fi fost plătiți aproape de salariul minim (cam așa e cu startup-urile) , ar fi generat circa 23 de milioane de RON contribuții și impozite într-un an.

Mizând pe o creștere a acestui grup de firme în anii urmatori, s-ar putea să fie nevoie de mai puțin de 10 ani pentru a echivala, prin impozite și contribuții, banii publici alocați pentru aceste granturi și instruirea lor. Din acest punct de vedere, consider că raportul efort vs efectul generat în economie este unul corect dimensionat.

Mergand mai în detaliu pe grupuri de firme:

• Cele mai mari 106 dintre firme  (10% dintre ele) au avut o cifră de afaceri medie de 450.000 de RON în anul 2 de funcționare și o medie de 4 angajați.

Înseamnă că e foarte ambițios să pui într-un business plan astfel de ținte pentru anul 2 de funcționare a unui startup de acest tip. Acesta poate fi scenariul tău optimist către care să mergi, însă trebuie avute în vedere și tinte mai prudente.

• Următoarele 10 – 30% dintre firme au avut o cifră de afaceri medie în zona 120 – 190.000 RON în anul 2 de funcționare și 2.2 – 2.5 angajați. Aici ar fi un obiectiv mediu de țintit pentru anul 2 al unui startup.

• Jumătate din firme, cele mai mici dintre ele, au o cifră de afaceri de 20.000 de RON sunt pe pierdere și nu pot susține 1 sau 2 angajați. Ele sunt acum ținute în viață pe banii asociaților până când vor trece de breakeven. Proporția de 50% firme foarte mici este una cam mare, iar dacă la următoarele programe similare se va reuși o triere mai bună, atunci și rata de supraviețuire pe termen lung a firmelor astfel create va fi mai mare.  

Concluzii: Diaspora Startup, Romania Startup Plus vs. Startup Nation

Sunt tentat să spun că programe de tip Diaspora Startup și Romania Startup Plus au fost mai eficiente, adică în mare măsură și-au atins un prim scop: acela de a susține afaceri care să reziste cel puțin câțiva ani de zile, iar dintre ele să răsară unele business-uri mai semnificative. De ce spun că au fost mai eficiente?

• ambele programe au presupus o selecție a participanților, o instruire a lor – cum să îți faci un business plan, cum analizezi piața, apoi redactarea unui plan de afaceri evaluat de experți, precum și un interviu final pentru validarea elementelor anterioare. Am fost implicat în perioada 2018 – 2019 în unul din programele Romania Startup Plus în calitate de consultant și trainer pentru un grup-țintă de antreprenori, iar la acest moment aproape toate afacerile înființate sunt funcționale și pe o panta de crestere.
• Startup Nation 2017 a fost gândit și calibrat inițial bine, nu am o statistică la acest moment dar ea merită făcută. Cunosc personal câteva firme înființate atunci și care evoluează bine. Însă ediția 2019 a fost o glumă pe bani publici, unde antreprenorii licitau 5 – 10 – 20 de locuri de muncă per firmă pentru a câștiga proiectele, iar apoi mulți s-au întrebat cum vor susține acele planuri. De unde și abundența de firme la vânzare pe OLX sau pe grupurile de Facebook.

Se pare că, în 2022, programul Startup Nation va fi repus în mișcare. Sper că va fi într-o variantă mult îmbunătățită, una care să încurajeze viabilitatea economică a firmelor și nu tot felul de obiective secundare, care mai mult să încurce. Ediția 2019 ar trebui să rămână în istorie drept un exemplu de AȘA NU.